Pe 13 mai, guvernul indian a transmis oficial o notificare către Organizația Mondială a Comerțului (OMC), prin care intenționează să impună tarife pentru unele bunuri americane importate în India, ca răspuns la tarifele ridicate impuse de Statele Unite produselor din oțel și aluminiu din India începând cu 2018. Această măsură nu numai că marchează reapariția fricțiunilor comerciale dintre India și Statele Unite, dar dezvăluie și logica contraatacurilor economiilor emergente împotriva politicilor comerciale unilaterale și impactul profund al acestora asupra industriei metalelor neferoase în contextul restructurării lanțului global de aprovizionare.
Mâncărimea de șapte ani a confruntării comerciale
Declanșatorul acestei dispute poate fi urmărit în 2018, când Statele Unite au impus tarife de 25% și 10% asupra oțelului la nivel mondial șiproduse din aluminiu, respectiv, pe motive de „securitate națională”. Deși UE și alte economii au obținut scutiri prin negocieri, India, în calitate de al doilea mare producător de oțel din lume, nu a reușit niciodată să scape de restricțiile SUA asupra produselor sale din oțel și aluminiu, cu o valoare anuală a exporturilor de aproximativ 1,2 miliarde de dolari.
India a eșuat în repetate rânduri să facă apel la OMC și a elaborat o listă de 28 de contramăsuri în 2019, dar a amânat implementarea de mai multe ori din cauza unor considerații strategice.
Acum, India a ales să invoce Acordul privind salvgardarea în cadrul OMC, vizând mărfuri de mare valoare, cum ar fi produsele agricole americane (cum ar fi migdalele și fasolea) și substanțele chimice, în încercarea de a echilibra pierderile industriei sale metalurgice interne prin lovituri precise.
„Efectul fluture” al lanțului industriei oțelului și aluminiului
Fiind categoria principală a industriei metalelor neferoase, fluctuațiile comerțului cu oțel și aluminiu afectează nervii sensibili ai lanțurilor industriale din amonte și din aval.
Restricțiile impuse de Statele Unite asupra produselor indiene din oțel și aluminiu au afectat direct aproximativ 30% din întreprinderile metalurgice mici și mijlocii din India, iar unele întreprinderi au fost nevoite să reducă producția sau chiar să se închidă din cauza creșterii costurilor.
În cadrul contramăsurilor actuale ale Indiei, impunerea de tarife vamale asupra substanțelor chimice americane ar putea afecta și mai mult costurile de import ale unor materiale auxiliare cheie, cum ar fi fluorurile și materialele anodice necesare pentru prelucrarea aluminiului.

Experții din industrie analizează faptul că, dacă disputa dintre cele două părți continuă, oțelăriile locale din India s-ar putea confrunta cu fluctuații ale aprovizionării cu materii prime, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor produselor finite, cum ar fi oțelul de construcții și panourile auto.
În strategia de „externalizare prietenoasă” promovată anterior de Statele Unite, India este văzută ca un nod cheie în înlocuirea lanțului de aprovizionare al Chinei, în special în domeniile prelucrării oțelurilor speciale și a pământurilor rare.
Cu toate acestea, fricțiunile tarifare au determinat corporațiile multinaționale să își reevalueze structura capacității de producție din India. Un producător european de piese auto a dezvăluit că fabrica sa din India și-a suspendat planurile de extindere și dorește să adauge linii de producție de tablă de oțel galvanizat în Asia de Sud-Est.
Jocul dual al geoeconomiei și reconstrucției regulilor
Dintr-o perspectivă mai macro, acest incident reflectă lupta dintre mecanismul multilateral al OMC și acțiunile unilaterale ale marilor puteri. Deși India a inițiat contramăsuri bazate pe regulile comerciale internaționale, suspendarea Organului de Apel al OMC din 2019 a lăsat incerte perspectivele de soluționare a litigiilor.
Biroul Reprezentantului Comerțului al Statelor Unite a dezvăluit într-un comunicat din 21 aprilie că Statele Unite și India au ajuns la un consens asupra unui „cadru reciproc de negociere comercială”, dar poziția fermă a Indiei de data aceasta vizează în mod clar creșterea mânelor de negociere și căutarea de beneficii în domenii precum scutirea de la tarifele pe oțel și aluminiu sau taxele digitale.
Pentru investitorii din industria metalelor neferoase, acest joc prezintă atât riscuri, cât și oportunități. Pe termen scurt, creșterea costurilor de import ale produselor agricole în Statele Unite ar putea stimula extinderea capacității de producție pentru materiale de înlocuire, cum ar fi anozii precopți din aluminiu și siliciul industrial în India; pe termen mediu și lung, trebuie să fim vigilenți în ceea ce privește supracapacitatea metalurgică globală cauzată de ciclul „contramăsurilor tarifare”.
Conform datelor agenției indiene de rating CRISIL, dacă contramăsurile sunt implementate pe deplin, competitivitatea exporturilor de oțel ale Indiei ar putea crește cu 2-3 puncte procentuale, dar presiunea asupra companiilor locale de prelucrare a aluminiului pentru a-și moderniza echipamentele se va intensifica și ea.
Joc de șah neterminat și perspective asupra industriei
La ora publicării, Statele Unite și India au anunțat că vor începe negocierile față în față la sfârșitul lunii mai, cu mai puțin de două luni rămase pentru perioada de suspendare tarifară.
Rezultatul final al acestui joc poate lua trei căi: în primul rând, cele două părți pot ajunge la un schimb de interese în domenii strategice, cum ar fisemiconductoriși achizițiile publice în domeniul apărării, formând un compromis etapizat; În al doilea rând, escaladarea disputei a declanșat arbitrajul OMC, dar din cauza unor deficiențe instituționale, aceasta a căzut într-o prelungită dispută de împingere a armelor; În al treilea rând, India reduce tarifele pentru domeniile neesențiale, cum ar fi bunurile de lux și panourile solare, în schimbul unor concesii parțiale din partea Statelor Unite.